Ropedia.ro – Redescoperiti Romania

Sezonul de schi incepe la Ranca si Straja

Dacă în sezoanele trecute Cavnic a fost cel care a beneficiat de primele zăpezi care să permită deschiderea sezonului de schi, anul acesta se pare că vremea ţine cu staţiunile din Parâng şi Retezat iar Cavnicul are un ghinion teribil. Deşi iniţial părea că schiatul va fi posibil şi tunurile de zăpadă puse în funcţiune vor ajuta, căldura a topit planurile celor din Cavnic mai repede decât se aşteptau.

Cu toate că la Rânca şi Straja s-a schiat şi weekendul trecut adevărata deschidere a sezonului venit doar acum în weekendul 4-5 decembrie. Pârtiile din Rânca şi Straja au fost cele care au beneficiat de un strat consistent de zăpadă care să permită schiatul. Sute de oameni au profitat de ocazie şi au petrecut sfârşitul de săptămână pe pârtiile din cele două staţiuni în plină dezvoltare.

Insă din păcate vremea se incălzeşte din nou la inceputul săptămânii iar schiorilor nu le rămâne decât speranţa că totuşi la sfârşitul săptămânii viitoare va fi destul de frig astfel încât schiatul să fie posibil în cât mai multe locuri din ţară.

Legenda Cascadei Cailor

Vara asta am fost din nou la Cascada Cailor – una din cascadele cele mai impresionante din Carpaţi. Dacă până acum admiram frumuseţea ei sălbatică fără a avea nici măcar idee despre originea numelui Cascada Cailor, cu ocazia asta am aflat şi povestea din spate.

Legenda Cascadei Cailor spune că Muntele Piatra Rea având păşuni întinse, era locul preferat al localnicilor pentru a ţine din primăvară până în toamnă “stavele” (hergheliile) de cai. Din când în când ursul incerca să îşi găsească o pradă uşoară din zecile sau chiar sutele de cai de pe munte. Însă într-un loc deschis şansele ursului erau slabe.

Într-o noapte întunecată, fără vizibilitate şi cu o furtună de proporţii, ursul a venit să îşi aleagă o pradă. Speriaţi de fulgere şi de atacul neaşteptat al ursului, animalele au luat-o la goana, direct spre prăpastie. Unii dintre ei au scăpat dar o mulţime de animale au căzut în prăpastie, ursul alegându-se după spusele localnicilor cu vreo 15 cai.

De atunci localnicii au început să folosească numele de Cascada Cailor.

Daţi click aici pentru mai multe informaţii despre Cascada Cailor, rute de acces şi legenda completă!

Iată şi alte poze realizate în iunie 2010

Ursus, berea si romanii

Ştirea săptămânii trecute în Cluj a fost închiderea fabricii de bere Ursus din Cluj de către multinationala SABMiller şi  mutarea producţiei la fabrica din Buzău. Înainte să vă arătăm cine sunt vinovaţii şi de ce s-a ajuns aici, vom face o scurtă recapitulare a istoriei fabricii Ursus de la Cluj.

Scurt Istoric

Prima atestare documentară a fabricii de bere din Cluj datează din 1878 când fabrica se numea Fabricile de Bere Unite. Ulterior fabrica a fost rebotezată Fabrica de Bere Înainte iar mai târziu în Ursus SA. În anul 1958 a fost implementat procesul de pasteurizare a berii iar mai târziu în 1994 berea blondă a fost înlocuită cu Ursus Pils. Tot în 1994 fabrica este privatizată iar acţionarul majoritar devine grupul german Brau und Brunnen. Ulterior SABMiller devine acţionar principal iar fabrica funcţionează în cadrul grupului Ursus Breweries.  În 2004 proprietarii decid să mute sediul social la Bucureşti, acesta fiind primul pas în pierderea identităţii berii Ursus al doilea fiind scoaterea sintagmei “Bere Cluj” de pe eticheta berii Ursus iar pasul final este închiderea fabricii de bere din Cluj în anul de graţie 2010.

Câteva cuvinte şi despre proprietar. SabMiller este o companie multinaţională cu originea in Africa de Sud dar cu sediul în Londra, fiind al doilea fabricant de bere din lume după Anhauser-Busch InBev. Printre mărcile fabricate de SabMiller la nivel mondial amintim: Peroni Nastro Azzuro, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft, Grolsch.

Cine este vinovat ?

1. Consumatorii

Românii suferă la capitolul consum de bere de câteva obiceiuri proaste. Într-o ţară în care salariul mediu pe economie se situează undeva la 350-400 euro, o mare majoritate a populaţiei băutoare de bere bea numai mărci premium precum Heineken, Becks, Carlsberg şi aşa mai departe. La fel ca şi cu maşinile unde toţi vor BMW si Audi, românii nu suportă nici clasele inferioare de bere. Dacă celor mai mulţi nemţi nu le este ruşine să bea un Oettinger (bere low cost, cea mai vanduta bere din Germania), celor mai mulţi dintre români le este ruşine să bea bere Ciucaş, Azuga, Noroc, Neumarkt sau alte mărci mai ieftine.

Evident toţi vin cu motive inventate cum că X marcă de bere ar fi mai specială, mai bună, etc. Odată la un revelion am făcut un concurs de recunoscut beri. Cum s-a desfăşurat concursul. S-au turnat 6 sau 7 mărci diferite de bere în tot atâtea pahare fără ca vreunul din concurenţi să ştie ce bere este in pahar. Ei trebuiau pe baza gustului să recunoască berea şi să treacă pe o foaie de hârtie numele berii din pahar. Rezultatul a fost cât se poate de slab. În medie concurenţii au recunoscut o marcă de bere din 7 dar nicidecum preferata. Eu însumi am recunoscut 1 marcă: Ursus – o să vă spun mai târziu de ce am recunoscut Ursusul.

2. Localurile din România

Pentru că cei mai mulţi dintre patronii de localuri suferă de o sărăcie cruntă şi nu işi permit să aştepte încă o lună după Q7, ei acceptă două mese şi trei scaune în bar sau restaurant de la Tuborg, Carlsberg, Heineken sau cine ştie ce marcă. Evident scaunele, mesele, umbrelele, paharele – totul sunt inscripţionate cu marca respectivă. Însă nu e de ajuns că le fac reclamă gratuit mai trebuie să plătească un preţ:  nu au voie să vândă alte mărci decât cele ale producătorului care are marca inscripţionată pe scaun, masă şi şorţul barmanului. Chiar atât de râu am ajuns ? Ne vindem pentru orice ? Eu deja am oroare când intru în câte o cârciuma din asta de fiţe care nu are decât bere de la un singur producător. În ultima vreme Tuborg a fost marca care apărea agasant, fie la Taverna, fie la Euphoria Biergarten sau multe altele. Cine nu vrea Tuborg, Carlsberg sau Holsten ce face ? Eu vreau o bere românească şi nu mai intru în astfel de localuri!

Am fost acum un an în Cehia, la Praga. Am fost de-a dreptul stupefiat că în baruri, restaurante nu se vindea decât aproape exclusiv bere din Cehia. Nu tu Tuborg, nu tu Carlsberg, nimic, doar bere cehească. Mai târziu din pură curiozitate am căutat şi alte beri şi se găseau în câteva supermarketuri, dar doar câte o marcă-două străină. In rest doar de-ale lor.

Din păcate românii sunt naţionalişti doar cu gura, când e vorba de bani sintagma  ”frate, frate, da brânza e pe bani” e de mare actualitate. E şi asta printre cauzele scăderii popularităţii Ursus în Cluj şi probabil şi în alte zone. Nici dacă vrei nu găseşti Ursus în localuri/restaurante.

3. SabMiller

a) Pierderea identităţii berii Ursus

SabMiller este insă principala vinovată pentru distrugerea berii Ursus. La o primă vedere oricine ar putea crede că au avut un program sistematic de eliminare din Cluj a acestei mărci. În primul rând au mutat sediul social la Bucureşti, evident angajaţii de acolo nefiind clujeni nu puteau să aibă acelaşi ataşament faţă de brandul Ursus precum clujenii. A urmat scoaterea sintagmei “Bere Cluj” de pe etichetă motivată cu scuze puerile: “Aceea a fost o decizie legată de prezenţa acestei mărci la nivel naţional”, spune Gary Whitlie – preşedintele Ursus Breweries.

Îi sugerez domnului Whitlie să ia în mână un Becks sau un Stella Artois şi să privească atent etichetele. Pe Stella Artois scrie “Leuven” – care este numele oraşului belgian aproape anonim în care a fost creată această bere. Leuven are aproape 91.000 de locuitori. Dar în Leuven işi are sediul şi producătorul berii Stella Artois şi anume Anhauser-Busch InBev, cel mai mare producător de bere la nivel mondial cu o cotă de 25% din piaţa berii şi a 5-a companie producătoare de bunuri de larg consum de pe Terra.

De asemenea dacă domnul Whitlie se uita la Becks va vedea că pe Becks scrie Brauerei Beck & Co – Bremen Germany. Deci şi oraşul Bremen apare pe Becks cu toate că nu se mai fabrică doar acolo şi se vinde aproape în toată lumea. Exemplele enumerate dovedesc că dacă un producător vrea să îşi păstreze rădăcinile şi cel mai important lucru – tradiţia unei beri, atunci se poate. Şi vorbim de mărci care sunt prezente la nivel mondial, nu la nivel naţional.

S-a zis de mai multe ori că ar fi problematică fabrica din centrul Clujului pentru că în zilele noastre industria trebuie să fie la marginea oraşului. Evident acesta este un motiv bun, insă relocarea fabricii la marginea oraşului nu reprezenta un cost extraordinar pentru o companie multinaţionala de talia SabMiller. Pentru majoritatea clujenilor dar şi a miilor sau zecilor de mii de studenţi “la fabrica de bere Ursus” rămâne însă un reper de neuitat, mai ales şi datorită apropierii de campusul studenţesc Haşdeu. Să sperăm că “minifabrica” promisă în locul ei va fi totuşi realizată.

b) calitatea berii din ultima perioadă

Spuneam că singura bere care am recunoscut-o la test a fost Ursus. Din păcate nu pentru că ar fi fost foarte bună. Ci pentru că era aşa de fără gust, fără personalitate incât am zis – asta sigur e Ursus. Dacă citim puţin câteva comentarii pe internet vom vedea şi părerea utilizatorilor de net: http://www.evz.ro/detalii/stiri/ursus-inchide-fabrica-din-cluj-napoca-912846.html , http://ziuadecj.ro/economic/adio-ursus-galerie-foto–55639.html

Printre cele mai frecvente reproşuri este faptul că dă mahmureli groaznice şi se mai pomeneşte că s-ar face cu chimie multă, cu extract de malţ, etc. În orice caz calitatea berii de 2-3 ani incoace nu mai e aceeaşi cu ce a fost inainte.

Ce urmează?

Ei işi poziţionează produsul Ursus ca şi “cea mai importantă bere premium de pe piaţă” (http://www.ursus-breweries.ro/marci/). Ei fraţilor berea nu se poziţioneză printr-un slogan inventat undeva în vreun birou de marketing obscur. Berea se poziţionează ca bere premium prin tradiţie şi calitate. E posibil că SabMiller a reuşit să distrugă aceste două lucruri în doar câţiva ani? Consumatorii vor decide.

Degeaba vreţi voi ca ei să creadă că sunteţi Heineken, Stella Artois sau Carlsberg dacă ei vă văd ca pe o bere care a fost cândva bună dar nu mai e ce a fost şi care nici măcar nu se mai fabrică la Cluj, de unde a pornit. Ei vor cumpăra berile amintite iar vouă nu vă rămâne decât să vă închideţi fabricile şi să plecaţi de unde aţi venit.

Ce rămâne de făcut din punctul de vedere al consumatorului

Ei, în primul rând nu mai bem beri produse de SabMiller: Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Stejar, Azuga, Redds, Peroni Nastro Azzuro, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft, Grolsch.

În al doilea rând sprijinim berile autohtone. Din păcate nu au rămas multe. Printre puţinele care se mai fabrică la locaţia iniţială este Ciuc, restul fie au fost mutate, fie au fost închise. O altă marcă de tradiţie care din păcate nu se mai fabrică la Reghin este Silva – dar care în continuare este bună. Bergenbier din păcate s-a mutat de la Blaj la Ploieşti, fiind o altă victimă a globalizării conduse de marile corporaţii.

Poate că de fapt asta ne trebuie, să bem mărci aduse de afară, iar când peste ani o să vină un turist străin sau vreun nepot din Spania să ne intrebe care sunt berile tradiţionale româneşti, vom putea să îi spunem cu privirea înfiptă în pământ că “au fost odată demult şi beri româneşti“….

Recenzie: Ghid complet Romania

Zilele trecute în Carrefour am dat peste un ghid turistic tipărit editat de Editura Aquila din Oradea, ghidul se numeşte Ghid complet România şi după câteva minute de frunzărit am decis să îl cumpăr.  A fost o decizie bună, este printre puţinele ghiduri tipărite despre România care merită cumpărat.

Cartea prezintă nu doar obiectivele turistice din România ci şi istoria poporului român, tradiţiile, măncărurile şi băuturile specifice României dar are secţiuni dedicate şi artei şi culturii precum şi geografiei, mediului şi faunei din România.  Partea care prezintă localităţile şi obiectivele turistice este structurată pe mai multe secţiuni, fiecare prezentând o anumită regiune a ţării, de la Bucureşti la Braşov şi din Ţara Secuilor în Bucovina, călătorul găseşte informaţii utile şi sfaturi practice pentru oricare dintre destinaţiile importante ale ţării.

La final este un capitol dedicat sugestiilor şi sfaturilor de călătorie, acestea sunt utile mai ales străinilor dar oricine poate invăţa câte ceva de acolo. Evident această secţiune este prezentă în carte pentru că de fapt cartea este o traducere după un ghid apărut în străinătate, ea fiind parte a unei serii de ghiduri – “Ghid complet” ce prezintă şi alte ţări.

Cartea a costat 47 de lei la Carrefour, însă în mod ciudat pe pagina editurii apare cu 62,9 lei. În orice caz merită aceşti bani, chiar dacă numele Ghid complet este puţin exagerat, ştiut fiind că având în vedere cele peste 13.000 de localităţi din România şi cel puţin tot atâtea obiective turistice, un ghid complet este greu sau aproape imposibil de realizat.

Transilvania este promovata de Printul Charles

Majestatea Sa Printul Charles al Marii Britanii este binecunoscut pentru vizitele sale dese în Transilvania şi pentru sprijinul pe care îl oferă prin fundaţia sa renovării şi satelor transilvănene şi păstrării tradiţiilor din aceste locuri. Cu ocazia expoziţiei “Transilvania – Heritage and Future” din Washington, a înregistrat şi un videoclip în care trimite un mesaj întregii lumi despre Transilvania şi oamenii din Transilvania

În acest mesaj Majestatea Sa Prinţul Charles spune că încă de la vizita sa din 1997 este fascinat de acest loc magic – Transilvania care este – spune el – un loc de o frumuseţe naturală extraordinară. Trustul patronat de Prinţul Charles a lucrat la conservarea satelor saxone tradiţionale de ani buni şi continuă să lucreze pentru păstrarea identităţii acestor comunităţi. La sfârşitul mesajului spune că dacă aceste locuri dispar, atunci nu va fi o tragedie doar pentru Transilvania,  ci o pierdere pentru întreaga umanitate şi o acuză uriaşă pentru o lume care şi-a pierdut sufletul.

Vedeţi mai jos videoclipul:

Oferte de revelion pe Ropedia.ro

Deorece sezonul ofertelor de revelion a început deja, începând cu 20 octombrie vă oferim împreună cu Oferte-Revelion.ro noi secţiuni pe Ropedia.ro, secţiuni care vă vor prezenta cele mai noi şi mai atractive oferte de revelion pentru România.

Astfel pe pagina principală a Ropedia.ro veţi găsi cele mai noi 5 oferte publicate pe Oferte-revelion.ro iar la pagina fiecărei localităţi, fiecărui obiectiv turistic sau hotel veţi vedea ofertele de revelion pentru localităţile respective, desigur dacă acestea există pentru localitatea în cauză.

De asemenea aveţi acolo şi un link de înscriere, astfel că veţi şi putea înscrie GRATUIT oferte dacă reprezentaţi un operator turistic în domeniu. Linkul respectiv vă va duce spre Oferte-Revelion.ro unde veţi putea înscrie oferta dvs.   Pe Oferte-Revelion.ro va apărea întreaga ofertă iar pe Ropedia.ro vor apărea linkuri spre oferta completă atât pe homepage cât şi la pagina localităţii pentru care aţi publicat oferta cu toate subpaginile sale (obiective turistice, hoteluri).

Sperăm că această nouă facilitate va face şi mai uşoară găsirea unei destinaţii de Crăciun sau de Revelion în România pentru toţi utilizatorii Ropedia.ro

Ghidul cetatilor si fortificatiilor din Romania

Am scris despre cetăţi şi fortificaţii de mai multe ori, am creat chiar şi un Top 10 al acestora care a primit atât laude cât şi critici. Am folosit însă aceste critici pentru a ne corecta, îmbunătăţi articolele despre aceste obiective atât de mult iubite de turişti. Astfel că am pornit acum Ghidul cetăţilor şi fortificaţiilor din România.

Sperăm că este un punct de pornire util pentru călătorii care vizează asemenea obiective. Desigur ghidul este în lucru, îl perfecţionăm, îl modificăm astfel încât să fie din ce în ce mai bun. În acest proces un ajutor extraordinar îl reprezintă comentariile, ideile şi criticile voastre. Aşadar aşteptăm sugestii şi comentarii!

Parcul National Retezat – Acolo unde tacerea vorbeste

Un filmulet minunat gasit pe Youtube, cu imagini deosebite si o coloana sonoara exceptionala

Parcul National Retezat se poate oricand inscrie printre cele mai frumoase zone montane din Europa daca nu chiar din lume.

Cautam cea mai apreciata statiune balneara din Romania

In urma cu 2 ani am realizat primul top al staţiunilor balneare din România, top care a ajuns să fie foarte popular, poate cel mai popular articol de pe acest blog. Între timp staţiunile au evoluat, în unele locuri s-au făcut investiţii, în altele nu. Acum în 2010 dorim să refacem acest top cu ajutorul cititorilor noştrii. Am realizat un formular prin care puteţi să transmiteţi votul vostru pentru a alege cea mai apreciată / populară staţiune balneară din România. Sondajul se desfăşoară în perioada 25 iulie – 25 august 2010. Vom publica topul revizuit al staţiunilor româneşti la inceputul lunii septembrie.

Pentru a participa la sondaj accesaţi formularul la adresa: http://www.ropedia.ro/interactiv/sondaje/

Record de turisti in weekend pe litoral. E de bine sau de rau ?

Citesc pe Hotnews că în weekendul canicular ce s-a încheiat duminica peste 120.000 de turişti au ales litoralul românesc în defavoarea unor destinaţii externe. Însă nu ştiu dacă acest lucru este un lucru bun sau un lucru rău. Lucru bun desigur că aşa de mulţi oameni aleg litoralul. Trist insă că o fac doar pentru un weekend. A ajuns litoralul românesc destinaţie de weekend? Explicaţia este probabil simplă. Este vorba de criza în care ne aflăm şi care pe zi ce trece reduce puterea de cumpărare a românilor. Şi ce este tăiat prima oară de pe lista de cheltuieli? Vacanţele desigur.

Pe de altă parte, din păcate nu am o statistică asupra turiştilor care au ales în weekendul trecut destinaţii externe dar tare mă tem că ar fi mai mulţi de 120.000. Şi acest lucru este şi mai trist. Sigur că oamenii au tot dreptul să aleagă destinaţii care le oferă o vacanţă decentă cel puţin şi un raport preţ/calitate satisfăcător. Vina este a hotelierilor de pe litoral care nu au înţeles incă să ofere servicii de calitate şi la un preţ competitiv.

Din păcate filosofia a rămas aceea că hai să luăm pielea de pe ei şi vedem noi pe urmă. Când staţiunea în care îţi desfăşori activitatea tu ca hotelier nu are nimic de oferit în afară de mare, când hotelul pe care cu onor îl conduci nu are nimic de oferit din ce oferă hotelurile de rang similar din străinătate, când personalul tău sictirit de viaţă se comportă cu clienţii cum se comportă, cum poţi tu să ceri nişte preţuri care sunt cu ordine de mărime mai mari decât la un hotel similar din Bulgaria, Grecia, Turcia, Tunisia sau chiar Egipt ?

Cine mai este  prost să meargă la tine la hotel ? Ei, din câte se pare fraierii sunt din ce în ce mai puţini şi anii ce vin par să fie tot mai dificili pentru litoralul românesc.