Ropedia.ro – Redescoperiti Romania

Din nou despre sansele turismului romanesc in vremuri de criza

Cu ocazia nenumăratelor drumuri prin ţară observ ca încetul cu încetul satul tradiţional românesc se strică pe zi ce trece, obiceiurile sunt influenţate, arhitectura tradiţională este înlocuită de modernisme de prost gust – ajunge să mergi în orice localitate de interes turistic şi să vezi case pătrăţoase vopsite roz cu termopane ieftine şi urâte.

Şi totuşi citesc un articol in Evenimentul zilei despre turiştii străini dornici să vină la noi în ţară şi să lucreze pe câmp cot la cot cu ţăranul român şi îmi aduc aminte de un articol scris de mine aproximativ acum un an. Este vorba de 2009 – ocazia ratată a turismului românesc. Stau şi mă intreb dacă este prea târziu pentru turismul rural din România sau mai avem şanse să atragem turişti străini pentru asemenea activităţi. Un răspuns nu ştiu să dau deocamdată. Întrebarea rămâne deschisă şi aştept şi părerile voastre printr-un comentariu despre acest subiect.

Salina Cacica-mică dar adâncă

Aş numi această salină o minune poloneză în România, pentru că ea a fost ,,săpată” de minerii aduşi din zona Wieliczka în timpul ocupării Bucovinei de către Imperiul Austro -Ungar.

Dealul Călugariţa cu o altitudine de 805 metri fusese prospectat şi de către călugării de la Mânăstirea Humor care exploataseră sarea dintr-un pârâu ce izvora de aici, undeva prin secolul al XVI lea.

Importanţa sării  de aici, din comuna Pârteşti, judeţul Suceava, este relevată şi de aducerea în zonă a specialiştilor polonezi, austrieci, sloveni, ucraineni şi ruteni din toate colţurile imperiului care şi-au construit aici o frumoasa biserică catolică, azi bazilică.

Capela Sfintei Varvara- ocrotitoarea minerilor de pretutindeni, este amenajată la adâncimea de  30 de metri, unde toate odoarele capelei sunt sculptate în sare. Mai jos se afla lacul creat de mineri, singurul de acest fel din ţară şi probabil din Europa.

Urmează apoi fosta sală de bal în care împăraţii austroungari şi regii României mai apoi erau invitaţi să petreacă, după ce erau plimbaţi cu bărcuţa pe lac. La adâncimea de 60 de metri, într-un aer plin de aerosoli săraţi se află un teren de fotbal unde tinerii dar si bolnavii stau câteva ore pentru tratament.

Autorul acestei postări -Viorel Irascu-administrează un blog de travel cu care a ajuns în finala ROBLOGFEST. Pentru o clasare cât mai bună votaţi-l. Azi este ultima zi!

Cheile Bicăjelului-La Bechet

Bicăjelul, ca cel mai mare afluent al Bicazului, creează în drumul său câteva mici porţiuni de chei, pe cât de scurte pe atât de spectaculoase şi sălbatice.

Se lasă greu descoperite, drumul ce pleacă din centrul staţiunii Lacu Roşu, şerpuieşte printre câteva vile scăpătate şi două pensiuni din care una –Adela- mi-a rămas în suflet.

Trec de biserica ortodoxă din sat şi mă înscriu pe un drum prăfuit, străjuit de arini, sălcii si molizi piperniciţi, case de păstori si vaci ce-şi umblă cu mândrie talanga pe coclaurii Hăghimaşului.

Câteodată pereţii de calcar ai Hăşmasului încep să se strângă către tine şi atunci îţi spui că ai ajuns şi că cei nouă kilometri de care îţi vorbeau sătenii s-au terminat, dar surpiză valea se lărgeşte şi întâlnesti iar lunca atotcuprinzătoare.

Las undeva în dreapta Cheile Duruitoarei, mai greu accesibile şi ajung într-un tărâm fantastic în care apele râului se îngrămădesc să-si facă loc printre rocile jurasice si rădăcinile suspendate ale arborilor, volbura lor spărgând liniştea peisajului- am ajuns în zona numită La Bechet.

Nu dureaza mult şi ies din strânsoare către un plai cu fâneţe şi păşuni  ce mă forţează să exclam ,,splendoare în iarbă,, şi unde râul abia se urneşte,  asta după ce s-a unit din trei izvoare în locul numit Trei Fântâni.

La buza obârşiei se află un cătun uitat, cu oameni statornici daţi bine cu muntele şi greutăţile lui, oameni pentru care fânul este aur curat iar aerul este esenţa vieţii.

Acolo îl întâlnesc pe Marian, un mic păstor ce fuge peste pietre după vacile lui încăpăţânate si după tăuraşul ce-şi găseşte un prieten uitându-se bovin în geamul maşinii mele.  Surpriza avea să vină abia după ce facem cunoştinţă, pentru că acest băieţel de zece ani citea o carte!… o carte de geografie din anii ’70 despre România. Asta a fost cu adevărat impresionant.

Biserica UNESCO din Ghelinţa- Covasna

I-aş spune, în completarea titlului, biserica uitată de noi şi regăsită de alţii. Voi introduce astfel o notă de regret pentru monumentele care stau înca în picioare şi care asteaptă o mâna întinsă de la autorităţi.

Secolul al XIII–lea găseşte bisericuţa  în picioare, gata zidită si pictată pe interior cu frumoase casete fixate pe tavan, de altfel o caracteristică aproape generală a bisericilor romano catolice sau unitariene din zona locuită de secui şi saşi.

Ghelinţa este o localitate prosperă,  situată la câţiva kilometri de municipiul/staţiune Covasna, într-o depresiune din Muntii Întorsurii.

Străduţele din sat, semiasfaltate, te poartă cu greu spre biserica despre care nimeni nu a auzit deşi la intrare este un afiş UNESCO din 1994 unde acest monument medieval este situat lângă Coloana lui Brâncuşi.

Zidul ce înconjoară biserica lasă printre mici creneluri să se vadă albeaţa zidurilor ce dăinuie de mai bine de 700 de ani dar  şi închid între ele crucile cimitirului peste care istoria locului îşi plânge încă morţii .

Băncuţele bisericii, roase de carii şi amvonul, lucesc în lumina crepusculului de dimineaţă şi te îndeamnă la nostalgie chiar dacă drapelul roşu, alb, verde  din dreapta altarului te trezeşte din visare.

Doamna care se ocupă de biserică şi după care am umblat o jumătate de oră pe uliţele satului nu ştie o boabă româneste, dar ne întelegem pe limba lui Iisus, acesta fiind cuvântul cel mai des folosit în forma asta de comunicare para/non şi mega verbală.

La ieşire un panou ne arată ca biserica a fost introdusă într-un program de restaurare având ca şi cofinaţator, pe lângă Ministerul Culturii din România şi pe cel al patrimoniului din Ungaria( aşadar au un minister special pentru patrimoniul maghiar de pretutindeni!). Mă întreb dacă şi noi susţinem bisericile noastre vechi din Galiţia sau Timok. M-aş bucura.

Despre emisiunea Top Gear prezentand Romania

Foarte multe s-au scris si foarte mult s-a vorbit pe marginea celebrei emisiuni Top Gear, filmata in Romania. Emisiunea a fost criticata pentru faptul ca prezinta si aspecte mai putin placute ale Romaniei.  Insa eu cred ca aici s-a sarit calul. Per ansamblu Top Gear a facut o reclama nemaipomenita Romaniei. Anul viitor probabil ca multi dintre cei care l-au vazut in strainatate vor dori sa testeze Transfagarasanul – “the most amazing road i’ve ever seen” si nu putini vor fi si cei care vor vrea sa ajunga in luxoasa statiune de la malul Marii Negre.

Depinde de noi insa sa fim gazde primitoare si sa nu ii facem sa regrete ca au venit. Pentru ca asa cum am mai zis, daca vor veni si vor pleca cu impresii bune vor aduce turisti noi pentru Romania. Daca insa nu au fost multumiti, nu vor mai veni si vor spune cat de rau s-au simtit la toti prietenii si cunostiintele lor.

Public aici si videoclipurile pentru cei care nu au vazut emisiunea sau vor sa il revada:

Promovarea sa fie cea mai mare problema a turismului romanesc?

Mai nou toata lumea, inclusiv Ministerul Turismului si presedintele Basescu vorbesc despre promovarea turismului romanesc si despre banii care sunt alocati acestor actiuni. Toata presa vorbeste despre ministrul turismului, doamna Udrea si actiunile ministerului pe care il conduce. Numai ca nimeni nu vorbeste  despre ceea ce trebuie in legatura cu turismul romanesc.

Nu vreu sa fiu inteles gresit. Este bine sa promovam turismul romanesc. Dar  cu masura si fara a strica prea multi bani pe acest lucru. Pentru ca sunt alte prioritati daca chiar vrem sa ajutam acest sector. O sa va povestesc cate ceva din experientele mele ca turist si ca om care chiar i-a vazut pe turistii aia straini care vin in Romania. Si nu doar la televizor.

Student fiind am calatorit frecvent cu trenul. Chiar si dupa terminarea studiilor am calatorit mult si mai calatoresc cu trenul. Si acum cateva zile la mijloc de iulie 2009 am calatorit din nou pe ruta Brasov – Cluj Napoca. Pe tren deseori te intalnesti cu turisti straini pentru ca lor le place sa calatoreasca cu trenul, spre deosebire de romani care considera multi dintre ei ca numai saracii iau trenul.

Mai aveam vreo 20 de minute pana la plecarea trenului intercity 531 pe ruta mentionata anterior. In gara Brasov erau foarte multi turisti straini. Poate ca si criza asta i-a atras in locuri mai ieftine (cum am anticipat ca se va intampla) dar va spun sincer ca niciodata nu am vazut atatia. Efectiv fiecare al doilea om din gara Brasov era strain. Si restul erau jumatate romani, jumatate tigani.  Nu am nimic cu tiganii atata timp cat se spala si nu fura. Problema este ca majoritatea nu se spala si put ingrozitor. Stateam pe bancuta de pe peron si urmaream un grup de turisti nemti care asteptau sosirea la peron a trenului personal de pe ruta Brasov – Teius (probabil mergeau sa vada biserici sasesti de prin satele din preajma, altfel ma gandesc ca ar fi luat trenul intercity). Alaturi de ei astepta si un grup de tigani, destul de multi, destul de galagiosi si cu un miros care ar fi speriat si niste sconcsi. Dupa sosirea trenului la peron tiganii au luat cu asalt trenul, ocupand practic tot ceea ce era de ocupat iar cativa intarziati incercau din rasputeri sa urce un frigider de pe vremea bunicii pe tren. Turistii germani s-au perindat prin toate vagoanele si pana la urma negasind alt loc au stat in picioare la una dintre usile trenului, probabil pentru a prinde si ceva aer curat in marea de mirosuri fermentate din tren.

Daca vorbim de miros sa nu uitam nici gara Brasov. Una dintre cele mai mari gari din tara (si cel mai mare nod feroviar din Romania) pute ingrozitor si peste tot e plin cu boschetari, cersetori si oameni de ai strazii. A incerca sa mergi in zona in care ar trebui sa fie sala de asteptare este o adevarata aventura. Majoritatea scaunelor sunt ocupate de tot felul de indivizi mai mult sau mai putin beti sau drogati si care au un miros de iti vine sa o iei la fuga. De asemenea multi dintre ei sunt pusi pe cearta iar oamenii de ordine sau politistii sunt fie inexistenti fie neinteresati de aceasta problema.

Astea sunt conditiile pe care le intampina un turist strain in cea mai importanta gara din punct de vedere turistic din Romania si astea sunt conditiile din trenurile romanesti. Ca sa nu mai vorbim ca trenul face din Brasov pana in Cluj cam 5 ore si jumatate. Putin mai mult decat facea prin secolul 19.

Aici trebuie investiti banii – in infrastructura, nu in promovare. Acum am vorbit doar despre caile ferate, dar sunt multe alte domenii care sunt in situatii similare. Fie ca vorbim de infrastructura, fie ca vorbim de educare sau grad de civilizatie a oamenilor si a personalului care vine in contact cu turistii. Pentru ca am patit de multe ori ca personalul de la hoteluri sau restaurante sa fie agresiv, fara maniere si fara pregatirea necesara activitatii pe care o desfasura.

Promovarea se face dupa ce am rezolvat aceste probleme. Pentru ca promovand ceva ce nu se ridica la nivelul asteptarilor clientului (turistului strain) ne facem un rau, nu un bine. Pentru ca vor veni, vor vedea, vor pleca si ne vor face reclama proasta. Pentru ca este bine stiut ca 20 de clienti multumiti iti aduc 1 client nou, in timp ce 1 client nemultumit iti va face reclama proasta astfel incat vei pierde 20 de potentiali clienti.

2009 – ocazia ratata a turismului romanesc

2009 va ramane cu siguranta in istorie alaturi de 2008 ca si perioada marii crize ce a zguduit intreaga lume. Criza este de obicei un prilej de reasezare a economiei, de reorientare a pietelor si de redefinire a unor fluxuri economice. 2009 ca an al crizei ar fi putut aduce cu adevarat relansarea turismului romanesc prin reorientarea fluxurilor de turisti.

Dat fiind ca in aceasta perioada fiecare cauta sa economiseasca cat mai mult destinatiile mai ieftine vor fi la mare cautare in 2009. Si in general in Romania preturile la anumite lucruri sunt mai mici decat in alte tari. La alte produse si servicii sunt insa mai mari. Daca cei care detin afaceri in turism ar fi inteles sa mai lase din preturi, sa ofere servicii de calitate am fi putut fi marii castigatori ai acestei crize.

Dar nu, la noi oamenii de afaceri se multumesc sa ii jecmaneasca pe cei cativa turisti pe care ii au, in loc sa castige mai putin pe cap de turist dar de la mult mai multi turisti. Filosofia care primeaza este ca fiecare patron trebuie sa scoata inca din primul an investitia facuta si daca se poate sa isi cumpere si o masina de teren de macar 50000 de euro ca sa aiba ce arata la prieteni. Este deja notoriu cazul unei partii de schi din nordul tarii unde s-au investit cateva milioane de euro si unde imediat in primul an s-a pus taxa de urcare de 10 lei cu telescaunul la o partie de aproximativ 1000 metrii lungime. Pai multumim, la asemenea preturi putem schia si in Austria pe partii de la 5 km lungime in sus.

Asa ca in 2009 vor creste austriecii, bulgarii si alte natii care au inteles sa mai lase din preturi pe segmentele lor, iar cei de la noi vor astepta dupa tichetele de vacanta date de pomana de catre guvern.

Trei sferturi din turisti aleg destinatiile de vacanta online

Odata cu gradul tot mai mare de penetrare a internetului romanii incep sa se obisnuiasca sa isi caute, sa se informeze si sa isi aleaga destinatiile turistice pe internet.  Datorita cantitatii vaste de informatii si usurinta cu care pot fi comparate diferitele oferte turistice, fara deplasari inutile la sediile agentiilor – internetul tinde sa devina un mijloc esential de alegere a ofertelor turistice.

Aceasta tendinta nu este noua, insa in acest an s-a extins in mod vizibil. Majoritatea siteurilor de turism inregistrand cresteri fata de perioada similara a anului trecut. Astfel pentru a ramane in cursa agentiile trebuie sa investeasca tot mai multi bani in prezenta lor pe internet si sa isi dezvolte aplicatii online de consultare si rezervare a ofertelor turistice.

Poiana Zanelor sau Valea Zanelor ?

Foarte multi oameni cauta mai nou Poiana Zanelor sau Valea Zanelor. Si multi le confunda. Dar ele nu sunt acelasi lucru. Nici macar nu sunt aproape una de cealalta.

Poiana Zanelor este situata in satul Valea Mare, comuna Sant, din judetul Bistrita-Nasaud si este un complex turistic format din mai multe pensiuni si cabane, unde puteti petrece cateva zile de concediu minunate. Si conform statisticilor incepe sa devina si o destinatie cautata pentru Revelion.

Valea Zanelor in schimb este situat in judetul Covasna, in statiunea Covasna, in partea superioara a acestuia. Valea Zanelor cuprinde o serie de obiective precum Planul Inclinat, Cascada de sub Siclau, Spitalul de Recuperare Boli Cardiovasculare dar si unitati de cazare precum Hotel Clermont sau Hotel Bradul precum si casutele de lemn de la Complexul Valea Zanelor. In apropiere se afla si Cetatea Zanelor, o veche cetate pe un pisc montan inalt.

Asadar Poiana Zanelor si Valea Zanelor sunt doua destinatii diferite dar frumoase fiecare cu avantajele si dezavantajele sale.

10 destinatii de toamna din Romania

Cu toate ca este deja toamna si deja multi au epuizat zilele de concediu in vacanta de vara, totusi sunt si oameni care fie mai au concediu, fie isi pot lua liber cateva zile sau de ce nu, pot folosi un weekend pentru o excursie de toamna. Dar oare unde mergem toamna? Acum cand nu mai este cald dar nici destul de frig ca sa mergem la schi. Ne-am propus sa realizam o lista de 10 destinatii pentru excursii de toamna. Astfel a rezultat urmatoarea lista nu neaparat in ordinea importantei.

1. 

   Pestera Ungurului

   Zona Vadu Crisului – Suncuius, in judetul Bihor, se poate dovedi o alegere buna si pe vreme rea deorece in pesterile din zona nu veti avea parte de temperaturi joase (aici fiind temperatura constanta) iar de plouat cu siguranta nici nu poate fi vorba. Aici puteti vizita pestera Vadu Crisului, Pestera Ungurului Mare si daca aveti autorizatie speciala sau faceti parte dintr-un grup organizat atunci si Pestera Vantului – cea mai mare din tara.

2. Poiana Zanelor - in judetul Bistrita-Nasaud, undeva in mijlocul unor codrii se afla acest loc minunat, unde povestile cu zane sunt la ordinea zilei. Pe langa multiplele posibilitati de recreere de aici puteti beneficia si de aerul curat si de gazdele primitoare de la acest complex turistic.
3. Baile Felix – langa Oradea, in judetul Bihor. Daca nu v-a ajuns balaceala din timpul verii aici apa termala cu temperaturi variabile de la aproximativ 30 de grade pana la 50-60 de grade va permite sa continuati sa faceti baie chiar si iarna nu numai toamna.
4. 

   Muzeul Civilizatiei Populare

   Sibiu – capitala culturala europeana a anului 2007 este o locatie de vizitat si in timpul toamnei, cu siguranta culorile specifice toamnei sunt si mai frumoase daca vizitati Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale Astra. De asemenea centrul istoric al orasului cu numeroasele cladiri monumentale , cu terasele si piatetele caracteristice oraselor sasesti va asteapta si in anotimpul acesta.

5. Turda – in judetul Cluj, va asteapta cu doua obiective turistice de prima clasa: Salina Turda cu minunatele ei galerii si mine – atat de benefice celor ce sufera de boli respiratorii si Cheile Turzii, o adevarata capodopera a naturii – sapata de micul paraias ce il strabate de-a lungul erelor geologice
6. Valea Prahovei – cu salba ei de statiuni climaterice (Predeal, Azuga,  Busteni, Sinaia) poate fi o alegere excelenta si pentru acest anotimp nu numai in iarna. Puteti vizita Castelul Peles, puteti strabate cararile Bucegilor sau puteti pur si simplu sa va relaxati.
7. 

   Moldovita (imagine Wikipedia)

   Manastirile din Bucovina – vestite in lumea intreaga pentru picturile lor si pentru elementele arhitecturale unice. Fie ca este vorba de Agapia, Varatec, Moldovita, Sucevita, Voronet , Humor sau Manastirea Neamtului ele ofera o destinatie ideala de toamna atat celor credinciosi cat si celor care vor doar sa le admire.

8. Sapanta – in judetul Maramures, la cativa kilometrii de Sighetu Marmatiei, se afla acest loc unde localnici rad de moarte in vestitul Cimitir Vesel si unde nu demult a fost construita cea mai inalta biserica de lemn din lume – cea de la Manastirea Sapanta-Peri.
9. Sighisoara – in judetul Mures, aici se afla singura cetate locuita din Europa. Cu strazile sale inguste, cu casele si bisericile sale vechi atrage anual mii de turisti. Si inca nici nu am amintit Turnul cu Ceas, Casa Vlad Dracul sau Biserica din Deal. Daca in vara nu ati avut timp sa veniti la festivalul medieval ce se tine aici in fiecare an in luna iulie, puteti profita de clipele libere din aceasta toamna pentru a face o vizita in Sighisoara.
10. Baile Tusnad din judetul Harghita. Pe langa singurul lac de crater vulcanic din Europa – lacul Sfanta Ana, Baile Tusnad va asteapta cu baze de tratament ideale pentru diferite afectiuni cardiovasculare si afectiuni ale sistemului nervos central. Dar chiar daca nu veniti pentru tratament puteti sa va plimbati in jurul lacului din statiune sau puteti sa va catarati pe Stanca Soimilor.