| Abonare la RSS

Mica legendă a Pietrei Teiului

January 31st, 2010 Publicat in Curiozitati


Ochii drumeţului care traverseaza viaductul de la Poiana Teiului, în drum spre Vatra Dornei sau Durău, cad pe o apariţie insolită ce stă înfiptă ca un ac de piatră în mijlocul luncii Bistriţei.

Este Piatra Teiului, un conglomerat calcaros  ce străjuieşte iarna dintre gheţuri şi vara dintre ape intrarea  râului moldav în lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui- Bicaz.

Se spune că Aghiuţă, supărat pe auriul Bistriţei a vrut să o zăgăzuiască pentru totdeauna, aşa că urcând el pe culmile Ceahlăului ,,o rupt de acolo un hărtan si legându-l de-a fedeleşu’ s-a pogorât cu el în puterea nopţii către valea Bistriţii” (citat din Al. Vlahuţă- România pitorească).

Planurile dracului nu s-au potrivit cu cele ale Soarelui, aşa că ziua şi cântatul cocoşilor l-au prins pe Scaraoţchi coborând spre vale furios  acesta ,,zbughind-o la naiba” şi lăsând namila de piatră în bătătura Călugărenilor(sat  din comuna Poiana Teiului).

Când au văzut oamenii aşa stâncă lăsată de izbelişte s-au crucit şi ca să împlinească voia Domnului au pus şi o cruce sus pe ea.

Lasănd legendele la o parte şi revenind la …geografie sau dacă vreţi la geologie, aflaţi că stânca aceasta are peste 23 de metri înălţime şi este de fapt un martor de eroziune având aceeaşi constituţie petrografică ca şi marele PION (denumirea veche a Ceahlăului) motiv pentru care a fost declarată minirezervaţie geologică.

Share
Autor: Taguri:

Comentati acest articol